Articole

Mulți dintre noi încă nu văd pericolul care vine. Și mi se pare incredibil. Că ne îndreptăm din ce în ce mai repede spre realitatea virtuală, dominată de mașini. De la o societate fără clase la o societate fără numerar. Sau, mai bine spus, am fost mișcați. Pentru care nu suntem deloc pregătiți. Deoarece în spatele nostru nu există niciun fel de experiență în realitatea augmentată. Despre cum am putea să trăim, să supraviețuim într-o astfel de Lume Nouă.

Cine va beneficia cel mai mult de pe urma distrugerii clasei de mijloc și care ar fi câștigătorii și învinșii din jocul World Wide Web?

După cum reiese din „Protocoalele de la Toronto”, nimeni care reprezintă o rentabilitate exploatabilă pentru elită și corporațiile sale conducătoare nu va putea scăpa de la obținerea profitului (Serge Monast, 1995, p. 17). În Germania, filialele Băncii Naţionale Volks au fost închise în unele sate. Nu există nici măcar o singură urmă de bancomate. Acest lucru afectează doar persoanele care încă folosesc numerar. Dar bancherii centrali și marile corporații financiare par să ignore această realitate. Pentru ei este mult mai important profitul.

Politica de migrație a fost încă de la început o componentă cheie a globalizării și a pieței unice. Dar întrebarea este aici dacă rasa caucaziană a vechiului continent european poate fi într-adevăr înlocuită? Și dacă Comisia Europeană urmează viziunea lui Kalergi (Parlamentul European, 2019).

„Mi se pare că natura Revoluției finale cu care ne confruntăm acum este tocmai aceasta: că suntem în curs de dezvoltare a unei serii întregi de tehnici care va permite oligarhiei de control - care a existat dintotdeauna și probabil va exista întotdeauna - să-i facă pe oameni să-și iubească servitudinea”. Aldous Huxley, U.C. Berkeley (20 martie 1962)

„Puterile oamenilor obișnuiți sunt circumscrise lumilor de zi cu zi în care trăiesc, totuși chiar și în aceste runde de muncă, familie și vecinătate par adesea conduse de forțe pe care nu le pot nici înțelege, nici guverna. „Marile schimbări” sunt dincolo de controlul lor, dar le afectează totuși comportamentul și perspectivele. Însuși cadrul societății moderne îi limitează la proiecte care nu sunt ale lor, dar, din toate părțile, astfel de schimbări apasă acum asupra bărbaților și femeilor din societatea de masă, care, prin urmare, simt că nu au un scop într-o epocă în care sunt fără putere”.

Un imigrant român care-și trăiește Visul American la New York, locul unde coșmarurile devin realitate cât ai zice Freeze! Un alt șofer de taxi care visează să ajungă star de cinema. Până acum a jucat doar roluri de figurant în filmul propriei sale vieți de perdant profesionist. Dar, odată ajuns cu spatele la zid… Cum zicea și împăratul Napoleon I – că nu degeaba a ajuns împărat: “Curaj nu înseamnă să ai puterea să continui, ci să continui când nu mai ai putere. Film care s-ar putea intitula: “În locul nepotrivit, la momentul nepotrivit”.

În aceste rânduri va fi dezvăluită iubirea pasională, care a avut loc pe parcursul a zece ani (1875-1885), între Titu Maiorescu şi cumnata sa, Mite Kremnitz. La rândul său, în intervalul 1872-1887, Mite a fost soţia doctorului Wilhelm Kremnitz, care era fratele Klarei, soţia lui Maiorescu. Wilhelm activa ca medic la Spitalul Brâncovenesc, dar se ocupa, în principal, de sănătatea familiei regale, ocazie care a dus ca Mite să intre în suita Reginei Elisabeta. În lumea poeziei, regina semna cu pseudonimul- Carmen Sylva.

În ultimii ani, economia noastră a început să fie articulată în termeni care interferează cu știința sociologiei. Termeni precum „sărăcie” sau „supraaglomerarea populației” au dominat discursul public de mai bine de un deceniu. Acestea au fost văzute ca impedimente în calea dezvoltării capitalismului. Mai mult, actualele crize cauzate de pandemia coronavirusului și de schimbările climatice au adus în atenția elitelor puterii nevoia emergentă de revigorare a capitalismului, pentru a-i da un nou început. În ultimii ani, economia noastră a început să fie articulată în termeni care interferează cu știința sociologiei. Termeni precum „sărăcie” sau „supraaglomerarea populației” au dominat discursul public de mai bine de un deceniu. Acestea au fost văzute ca impedimente în calea dezvoltării capitalismului. Mai mult, actualele crize cauzate de pandemia coronavirusului și de schimbările climatice au adus în atenția elitelor puterii nevoia emergentă de revigorare a capitalismului, pentru a-i da un nou început. La o întâlnire virtuală găzduită de Forumul Economic Mondial din iunie, anul trecut, o parte dintre cei mai puternici oameni de pe această planetă au făcut anunțul public pentru necesitatea resetării economiei globale. Și atunci și acum, în ianuarie 2021, accentul din discursul lor a fost pus pe digitalizarea industriei și nu numai, precum și pe reducerea CO2 prin politicile Green New Deal. „Capitalismul trebuie resetat”, spun elitele. Într-un cuvânt „remodelat”.

Ascunderea, ascunderea adevărului prin proliferarea minciunii la cel mai înalt nivel administrativ împreună cu uitarea acelor fapte care odată aduse la lumina zilei ar putea răsturna ordinea din spațiul public nu este doar o simplă manevră instituțională, ci practica excelentă a oricărei politici corupte. (...) În concluzie, dacă facem o analiză lucidă a lumii noastre (post) moderne și a evenimentelor sale, ne dăm seama că banii investiți pentru avansarea tehnicilor moderne sunt folosiți în scopuri complet străine protecției vieții. Că tehnologia modernă este utilizată ca instrumente performante de distrugere în masă, de care, în cea mai mare parte, strategiile politice beneficiază împreună cu investitorii lor și care servesc nu pentru salvarea planetei, ci pentru anihilarea ei. Aceasta înseamnă că ființa umană a ajuns să depună eforturi într-un proces aberant de distrugere a semenilor săi și a singurului loc pe care îl are pe Pământ, astfel încât este dificil de spus în ce măsură condițiile vieții terestre pot fi schimbate cu cele de pe Lună.

Niște alianțe prind contur,Care la schimb servesc servicii,Cu indivizi ce pupă-n ... jur,Bolnavi mintali orbiți de vicii. C-un traseism ce-i recomandă,Și care zilnic ia amploare,Cum...

https://www.petitieonline.com/suntem_impotriva_vaccinarii_obligatorii

Într-un liniştit noiembrie 2019, o vagă adiere ne anunţa o previzibilă criză economică mondială. Parcă nu a fost de ajuns această lovitură, conform proverbului, Niciodată un necaz nu vine singur! Dar, iată că într-un oraş din China, a doua forţă economică a lumii a apărut un virus ucigaş, o boală infecţioasă, cu mare putere de extindere şi uriaş nivel de contaminare. În câteva săptămâni pandemia a cuprins întreaga planetă, fără ca moderna medicină să posede leacul eradicării. Medicii epidemiologi, profesori şi savanţi se perindă pe ecranul televizoarelor cu promisiuni şi iluzii, fără să poată domina imensa lovitură dată popoarelor nepregătite pentru acest dezastru.

Filmul „Experimentul Pitești” urmărește îndeaproape așa-zisa „evoluție” a studenților, tinerilor închiși ca deținuți politici pentru convingerile lor mai mult sau mai puțin anti-comuniste, din perioada 1948-1952, și „re-educați” după pedagogia lui Anton Semyonovich Makarenko. În prim-planul căruia se află figura centrală a lui Herman Moraru (alias Eugen Țurcanu în viața reală), cel care dintr-o victimă a sistemului comunist ajunge să fie transformat prin pedagogia socialistă în „omul nou”, cel mai de temut țorționar al penitenciarului Pitești, și implicit informator al Securității.