Tag: Serge Monast

Propaganda statului mondial spune că consumul este benefic pentru societate, iar locuitorii sunt încurajați prin sugestii planificate să crească consumul de bunuri produse în masă. Fericirea nu mai este ceva pentru care să lupți, de cucerit, ci vine cu confortul și consumul de bunuri de lux. Astfel, uniformizarea se creează prin consum. Toată lumea se comportă la fel. Oamenii sunt făcuți să vadă această stare de fapt ca fiind cea mai mare fericire și să creadă în idealurile statului ca fiind ale lor. (...) Manipularea în masă merge atât de departe încât copiii sunt condiționați încă de la o vârstă foarte fragedă în Școala Somnului prin utilizarea metodelor pavloviene să urască florile și cărțile. Întrucât ele formează o individualitate și nu susțin economia statului. Îmi pot exprima propria personalitate numai prin gândurile și gusturile personale, altfel nu. Aș fi doar un om dintr-o mulțime. Ori, tocmai asta caută să distrugă statul lumii, și anume Sinele, sau persoana cu viața ei interioară. De aceea este condamnată solitudinea.

Ideea că există niște forțe ascunse, întunecate în jurul guvernelor lumii, care ne conduc din culise de secole - despre care toată lumea șoptește pe la colțuri, dar nimeni nu îndrăznește să vorbească în public - este atât de veche ca Revoluția Franceză și a fost mereu legată de societățile secrete. Totuși, cineva din mass-media a avut curajul să o facă deschis cu mulți ani în urmă. În l'Ésotérisme expérimental: Le corps mystique de l'Antéchrist (édition 21, 1993),Serge Monast a vorbit cu atâta curaj despre ele, numind nume şi amintindu-ne de fapte istorice, arătând că această „teorie a conspiraţiei” nu este altceva decât adevărul gol-goluț.

În Mein Kampf, Hitler spunea că masele vor cădea mai ușor victimele unei minciuni mari decât uneia mici. Că o minciună pentru a fi crezută trebuie să fie de-a dreptul monstruoasă.

Deci, al treilea război mondial nu este un război convențional, asemănător cu oricare dintre cele din trecut, care ar folosi arme convenționale sau o armată convențională. Este un război World Wide Web (WWW), așa cum ne-a indicat Monast în Protocoalele de la Toronto. Război pentru cucerirea minții umane și pentru controlul total al fiecărui individ de pe această planetă de către o vastă rețea globală. Aceasta va fi unificată printr-o „Nouă Religie a Omului pentru Om” și o nouă ideologie a „Comunității Satului Global” în centrul căreia va fi plasat acest Om Nou al Erei Noi (Serge Monast, Toronto protocols, 1995, pp. 16-17). Mai mult decât un război pentru cucerirea minții umane, al treilea război mondial este un război pentru înrobirea sufletului uman, în esența sa, un război spiritual așa cum ne-au arătat ecranizările Six: The Mark Unleashed (regia Kevin Downes, 2004) și The Omega Code (regia Rob Marcarelli, 1999).

Dacă unii dintre noi își imaginează că prima măsură luată de elita globală pentru impunerea unei Noi Ordini Mondiale ar fi de natură militară, venită din Statele Unite, sau de natură economică, dintr-o criză financiară, atunci este amarnic indus în eroare. Va fi mai degrabă o preluare a puterii religioase cu originea la Vatican, în Roma, spune Serge Monast în „Protocoalele de la Toronto”.

Mulți dintre noi încă nu văd pericolul care vine. Și mi se pare incredibil. Că ne îndreptăm din ce în ce mai repede spre realitatea virtuală, dominată de mașini. De la o societate fără clase la o societate fără numerar. Sau, mai bine spus, am fost mișcați. Pentru care nu suntem deloc pregătiți. Deoarece în spatele nostru nu există niciun fel de experiență în realitatea augmentată. Despre cum am putea să trăim, să supraviețuim într-o astfel de Lume Nouă.

Cine va beneficia cel mai mult de pe urma distrugerii clasei de mijloc și care ar fi câștigătorii și învinșii din jocul World Wide Web?

După cum reiese din „Protocoalele de la Toronto”, nimeni care reprezintă o rentabilitate exploatabilă pentru elită și corporațiile sale conducătoare nu va putea scăpa de la obținerea profitului (Serge Monast, 1995, p. 17). În Germania, filialele Băncii Naţionale Volks au fost închise în unele sate. Nu există nici măcar o singură urmă de bancomate. Acest lucru afectează doar persoanele care încă folosesc numerar. Dar bancherii centrali și marile corporații financiare par să ignore această realitate. Pentru ei este mult mai important profitul.