Propaganda statului mondial spune că consumul este benefic pentru societate, iar locuitorii sunt încurajați prin sugestii planificate să crească consumul de bunuri produse în masă. Fericirea nu mai este ceva pentru care să lupți, de cucerit, ci vine cu confortul și consumul de bunuri de lux. Astfel, uniformizarea se creează prin consum. Toată lumea se comportă la fel. Oamenii sunt făcuți să vadă această stare de fapt ca fiind cea mai mare fericire și să creadă în idealurile statului ca fiind ale lor. (...) Manipularea în masă merge atât de departe încât copiii sunt condiționați încă de la o vârstă foarte fragedă în Școala Somnului prin utilizarea metodelor pavloviene să urască florile și cărțile. Întrucât ele formează o individualitate și nu susțin economia statului. Îmi pot exprima propria personalitate numai prin gândurile și gusturile personale, altfel nu. Aș fi doar un om dintr-o mulțime. Ori, tocmai asta caută să distrugă statul lumii, și anume Sinele, sau persoana cu viața ei interioară. De aceea este condamnată solitudinea.
Ideea că există niște forțe ascunse, întunecate în jurul guvernelor lumii, care ne conduc din culise de secole - despre care toată lumea șoptește pe la colțuri, dar nimeni nu îndrăznește să vorbească în public - este atât de veche ca Revoluția Franceză și a fost mereu legată de societățile secrete.
Totuși, cineva din mass-media a avut curajul să o facă deschis cu mulți ani în urmă. În l'Ésotérisme expérimental: Le corps mystique de l'Antéchrist (édition 21, 1993),Serge Monast a vorbit cu atâta curaj despre ele, numind nume şi amintindu-ne de fapte istorice, arătând că această „teorie a conspiraţiei” nu este altceva decât adevărul gol-goluț.
În Mein Kampf, Hitler spunea că masele vor cădea mai ușor victimele unei minciuni mari decât uneia mici. Că o minciună pentru a fi crezută trebuie să fie de-a dreptul monstruoasă.